De ce „NU” e NU!

Din totdeauna am intalnit persoane care incercau sa imi spuna ce sa fac, cand sau cum. Care incercau sa ma dirijeze, fara sa le fi cerut cineva parerea sau fara ca macar sa se gandeasca ce e bine pentru mine si ce nu. Genul de persoane care imi spuneau ca sunt incapatanata pentru simplul motiv ca aveam o alta perceptie fata de a lor.

Si se pare ca nici pana in ziua de astazi, acest tip de persoane nu au fost absorbite printr-un portal spre un univers paralel unde toti sa le joace in struna. Nup…sunt tot aici! Mereu alt ambalaj cu acelasi continut enervant. Aceasta e societatea pana la urma. Pentru ca ea obliga la un anumit comportament si la un anumit grad de supunere interpersonala. Un fel de lant al slabiciunilor esuat si totusi, inca rezistent.

Asadar am ajuns sa imi impun „Nu-ul”. Nu pentru ca sunt lipsita de respect sau pentru ca ma cred mai inteligenta. Am fost educata mai bine de atat si am fost educata sa am rabdare cu cei care nu stiu altceva decat propria lor parere. Dar si rabdarea are o limita! Nu neg ca sunt incapatanata, insa incapatanarea mea e mai mult ambitie decat lipsa de respect.

Respect persoanele care isi spun punctul de vedere, fara a ma obliga sa fac intocmai. Persoanele care nu dirijeaza, ci indruma. De altfel mereu am apreciat persoanele de la care am avut ce invata. Insa daca parerile tale nu se potrivesc situatiei, iti voi spune: „Nu, multumesc!”

Nu fiindca nu te respect, ci fiindca fiecare avem libera alegere a actiunilor noastre. Daca incerci sa dirijezi o persoana, macar dirijeaz-o spre ceva constructiv si bun pentru aceasta. Nu vorbi doar de dragul de a te auzi si intelege ca „nu” e nu! Cei care vor continua sa imi bage pe gat idei si pareri de care nu am nevoie, isi vor pierde orice urma de respect din partea mea.

Varsta nu defineste maturitatea si faptul ca traim intr-o lume tehnologizata nu inseamna ca generatia mea si urmatoarele sunt spalate pe creier si suntem toti injectati cu chimicale. Si nici pe departe nu inseamna ca acum 60 de ani era mai bine! Totul se schimba si fiecare suntem capabili sa distingem ceea ce ne face bine de ceea ce ne face rau! Si chiar daca nu am fi asa, voi v-ati trait viata dupa bunul plac sau dirijati de altii. Dar asta va priveste strict pe voi.

Eu insa refuz sa imi cresc copilul dupa parerile voastre. Refuz sa mai ascult sfaturi impertinente fara sa le cer si fara sa am nevoie. Refuz sa ma imbrac intr-un anume fel pentru ca „m-am maritat” si asa se cadea acum un car de ani. Refuz sa respir babisme si sa miros a supunere!

Nu am crescut pe banii vostrii, nici pe langa masa voastra si tot asa nici copilul meu nu va avea nici o legatura cu voi! In consecinta, spuneti ce vreti! Ca’s incapatanata, needucata sau mai stiu eu ce alte inchipuiri mai aveti! Parerile voastre nu ma intereseaza, iar daca ma veti vorbi de rau, imi veti dovedi ca viata mea valoreaza mai mult decat a voastra.

Pentru toate sclipirile inadecvate si neavenite pe care incercati sa mi le bagati pe gat, va spun un mare si raspicat: Nu!

With love, Amalia

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s